Centrul de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței domestice

Adresa: orașul Târgu Neamț, B-dul Mihai eminescu Bl. F6 parter

Serviciile sunt complet gratuite și confidețiale

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Solidaritatea noastră este cheia în lupta împotriva violenței domestice. Oferim ajutor și susținere celor afectați, pentru a le reda siguranța și demnitatea.

Referință violența domestică

În prezent, statele membre UE se confrunta cu un nivel ridicat de violenta împotriva femeilor. Conform unei anchete FRA realizate în 2014, aprox. 13 milioane de femei din UE au fost supuse violentei fizice în decursul celor 12 luni care au precedat interviurile din cadrul anchetei (7% dintre femeile cu vârste cuprinse intre 18 și 74 de ani din UE). Mai mult decât atât, aprox. 3.7 milioane de femei din UE au fost supuse violentei sexuale în decursul celor 12 luni care au precedat interviurile din cadrul anchetei (2% dintre femeile cu vârste cuprinse între 18 ai 74 de ani din UE). Una din 20 de femei(5%) a fost violata începând de la vârsta de 15 ani. De asemenea, în UE, aprox. 18% dintre femei au fost urmărite în scopul hartuirii începând de la vârsta de 15 ani, iar 5% dintre femei au fost urmărite în scopul hartuirii în decursul celor 12 luni care au precedat ancheta (9 milioane de femei din UE-28 care au fost urmărite în scopul hartuirii pe o perioada de 12 luni).

Aprox. 12% dintre femei precizează ca au fost supuse unei forme de abuz sau de incident sexual de către un adult înainte de vârsta de 15 ani, ceea ce ar corespunde unui număr de 21 de milioane de femei din UE. Rezultatele arata ca 30% dintre femeile care au fost supuse victimizării sexuale de către un fost sau actual partener au fost supuse de asemenea violentei sexuale în copilărie, în timp ce 10% dintre femeile care nu au fost supuse victimizării sexuale în cadrul unei relații trecute sau prezente au avut experiente de violenta sexuala în copilărie. Jumătate dintre femeile din UE (53% )evita anumite situații sau locuri, cel puțin uneori, de teama ca vor fi agresate fizic sau sexual.
În România, conform datelor oficiale ale Politiei, în anul 2017 au fost raportate un număr de 20.531 de fapte de loviri și alte violente comise între membrii familiei. Majoritatea agresorilor sunt adulți de sex masculin (92%) iar majoritatea victimelor sunt adulți de sex feminin (76%), dar și minori. Conform statisticilor Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR) s-au înregistrat: agresori: 18.835 bărbați (92%), 1.588 femei (7,7%), 85 băieți și 23 fete și victime: 15.584 femei (76%),4.029 bărbați (20,5%), 538 fete și 466 băieți. Totodată, majoritatea faptelor sau petrecut la domiciliu.
Raportat la cifrele anterioare din anul 2016, când s-au înregistrat 18.531 de cazuri de loviri și alte violente în familie,se constata o creștere a numărului de fapte de loviri și alte violente în familie raportate Politiei,ceea ce arata o creștere a fenomenului, dar poate fi și un indiciu de creștere a încrederii victimelor în a se adresa autorităților în asemenea situații. Tot în anul 2017 au fost raportate 181 de violuri, 44 de agresiuni sexuale,108 de acte sexuale cu minor și 84 de omoruri. În cazul violurilor și agresiunilor sexuale raportate politiei, cele mai multe victime sunt fete minore. Mai mult decât atât, în anul 2017, și-au pierdut viata 46 de femei, 26 de bărbați și 12 copii (6 fete și 6 băieți) în urma violentelor comise asupra lor de foști sau actuali parteneri sau alți membri ai familiei, în 73 din cele 84 de cazuri dintre cazuri agresorul fiind adult de sex masculin.
Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse intre Femei și Bărbați la nivel național pe un eșantion reprezentativ de 2000 de persoane în cadrul proiectului „Campanie Națională de Conștientizare și Informare Publica privind Violenta în Familie” arata ca: 4 din 10 romani spun ca au întâlnit printre cunoștințe cazuri de violenta în familie,dintre acestea, în majoritatea cazurilor persoana agresata era soția (79%); Politia este principala instituție de la care romanii se așteaptă să intervină în cazurile de violenta în familie (72%);78% dintre romani au cunoștință despre existenta unei legi cu privire la prevenirea și combaterea violentei în familie și 86% dintre cei intervievați consideră că faptele de violenta în familie ar trebui sancționate mai aspru.
Printre grupurile cele mai afectate de sărăcie și excluziune sociala se afla persoanele care suferă de forme de dependenta, victimele violentei domestice, ale traficului de ființe umane și persoanele private de libertate sau aflate în perioada de probațiune. De asemenea, este precizata tendința de creștere a violentei domestice înregistrată în ultimii ani „statisticile oficiale menționând un număr de aproximativ 82 000 de cazuri de violenta domestica (și 800 de decese); totuși, studiile sociologice estimează o incidenta în rândul femeilor de aproape 20% pe parcursul vieții (…). Se consideră ca dependenta de alcool, sărăcia, anturajul agresiv și modelul familiei patriarhale sunt factori distinctivi ai violentei domestice în România”.

Proiectul își propune înființarea de servicii integrate destinate victimelor violentei domestice și dotarea unui centru de zi care în care sa se desfășoare activități de informare și consiliere vocaționala, consiliere psihologică, dezvoltare personală de grup, asistență juridica, asistență sociala pentru 252 de victime ale violentei domestice din orașele Târgu Neamț și Piatra Neamț și zonele limitrofe, comunitățile rurale din jud. Neamț. Proiectul va fi implementat în zone rurale în proporție de 85% și zone urbane în proporție de 15%.Prin furnizarea de servicii integrate pentru victimele violentei domestice, la finalul proiectului, 140 de persoane vor ieși din situația dificila și vor depăși condiția de vulnerabilitate.

Proiectul își propune crearea de servicii sociale destinate victimelor violentei domestice și dotarea centrului de zi, formarea adecvata a specialiștilor care interacționează cu victimele astfel încât intervenția de orice natura – a organelor de ancheta penala,a medicilor ori asistenților sociali sa fie centrata pe nevoile și drepturile victimelor, indiferent de apartenenta etnica, religioasă, orientare sexuala sau de statutul economico-social al acestora, și pe înțelegerea în profunzime a fenomenului violentei domestice, despresurarea de ateliere de lucru cu victime și persoane din sistemul de acordare a serviciilor sociale, crearea unei rețele de parteneri pentru combaterea și prevenirea violentei domestice, de susținere a victimelor violentei domestice,derularea unor campanii periodice de informare și educare, furnizarea serviciilor sociale destinate victimelor violentei domestice și agresorilor incluzând activități de informare și consiliere vocațională, mediere familiala, asistență juridica. Astfel, proiectul este în conformitate cu prevederile AP 2014-2020 și cu cele ale Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violentei în familie pentru perioada 2013-2017, prin contribuie la realizarea obiectivului specific de reducere a numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile (victime ale violentei domestice și agresorii acestora)prin furnizarea unor servicii sociale adecvate nevoilor specifice.

Cadrul legal

Proiectul este în concordanta cu documentele strategice relevante și vizează masuri concrete prin care contribuie la realizarea obiectivelor acestora:

1) Strategia Națională privind Incluziunea Sociala și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020: prin furnizarea de servicii sociale integrate pentru 252 persoane, dintre care 28 de persoane din sistemul de acordare de servicii sociale și 224 de victime ale violentei domestice (femei, copii, etc) contribuie la realizarea intervențiilor cheie pentru reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale.

Proiectul răspunde obiectivelor prioritare:(4) consolidarea și îmbunătățirea asistenței sociale la nivel de comunitate și (6)dezvoltarea serviciilor destinate grupurilor vulnerabile incluzând copiii, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice și alte grupuri vulnerabile (inclusiv victime ale violentei domestice) din strategie;

2) În acord cu masurile prevazute în Strategia națională privind promovarea egalității de șanse intre femei și bărbați și prevenirea și combaterea violentei domestice pentru perioada 2018-2021, proiectul contribuie prin activitățile sale la atingerea obiectivelor specifice(2) dezvoltarea unor masuri adecvate de sprijin și protecție pentru victime, (3) dezvoltarea și consolidarea competentelor profesionale prin formarea și pregătirea necesara și adaptata pentru intervenția diferitelor categorii de specialiști, (4) creșterea eficacității masurilor de prevenire a violentei domestice și a recidivei acesteia.

 

Strategii relevante:

– Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Munca 2014-2020

– Strategia Națională privind Incluziunea Sociala și Reducerea Sărăciei 2014 2020

– Strategia Națională privind Învățarea pe tot Parcursul Vieții

– Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est

– Programul Național de Reforma (PNR)

– Strategia Naționala pentru Prevenirea și Combaterea Fenomenului Violentei în Familie 2013-2017

– Recomandări Specifice de tara 2014

– Acord de Parteneriat 2014-2020

Informații Proiect European în domeniul violenței domestice

Violenta în familie este una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta societatea contemporana, atât la nivel internațional, cat și la nivelul României;

 

· La fiecare 30 de secunde, în România o femeie este bătuta de partenerul ei, iar 3 din 10 românce declara ca au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârstă de 15 ani; (http://aleg-romania.eu/ro/studiu-fra-privind-violenta-impotriva-femeilor-in-europaromania-victimele-nu-au-incredere-in-institutii/)

· România este a doua tara din UE, după Bulgaria, cu cea mai mare rata a sărăciei la femei: 4 din 10 femei sunt predispuse sa trăiască în sărăcie; 25,2% din femei sunt predispuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale în Uniunea Europeana, comparativ cu doar 23,5% dintre bărbați, în 2014, conform ultimelor date oficiale ale Eurostat.

· 71% din victimele violentei domestice sunt femei, mai precis peste 1,2 milioane de românce cad victime ale violentei în fiecare an. Cu toate acestea, sub 1% din femeile agresate intra în statisticile oficiale pentru ca nu depun plângere împotriva agresorului, conform datelor publicate de Ministerul Public.

· Comparativ cu anul 2016 când s-au înregistrat 18.531 de cazuri de loviri și alte violente în familie, în 2017 se constata o creștere a numărului de fapte de loviri și alte violente în familie raportate Politiei, ceea ce arata o creștere a fenomenului, dar poate fi și un indiciu de creștere a încrederii victimelor în a se adresa autorităților în asemenea situații;

· În anul 2016 s-a înregistrat un număr de 1467 inculpați trimiși în judecata, din care: 191 pentru omor, 487 pentru lovire sau alte violente, 33 pentru vătămare corporala, 13 pentru loviri cauzatoare de moarte, 20 pentru rele tratamente aplicate minorului, 1 pentru vătămarea fătului, 13 pentru lipsire de libertate în mod ilegal, 80 pentru viol, 8 pentru agresiune sexuala, 47 pentru acte sexuale cu un minor, 3 pentru corupere sexuala a minorilor, 566 pentru abandon de familie și 5 pentru nerespectarea masurilor privind încredințarea minorului, precum și un număr de 1822 de victime ale violentei în familie, din care 932 sunt minori.

· Potrivit unui sondaj INSCOP, 30% dintre romani sunt de acord cu afirmația ca „femeile mai sunt bătute și din vina lor“, iar 6,4% susțin ca „un bărbat care nu-și bate femeia nu o iubește cu adevărat“, în timp ce 7,3% sunt de acord cu afirmația ca „femeia este proprietatea bărbatului“. Potrivit aceluiași sondaj, 8,1% dintre respondenți cred ca „bătaia este rupta din rai“;

· Un studiu al Rețelei pentru prevenirea și combaterea violentei împotrivă femeilor V.I.F. (2013) arata ca în perioada 2012-2014, în România au fost emise 4.305 ordine de protecție, iar 91% dintre cererile de ordin de protecție provin de la femei și doar 9% de la bărbați (mai mult decât atât, dintre femeile care depun o astfel de cerere, 11% își retrag plângerea);

· Conform statisticilor Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR) în anul 2017 au fost raportate un număr de 20.531 de fapte de loviri și alte violente comise intre membrii familiei. Majoritatea agresorilor sunt adulți de de sex feminin (76%), dar și minori; (https: //violentaimpotrivafemeilor.ro/violenta-in-familie-in-2017-conform-datelor-oficiale-ale-politiei/)

· Cf Inspectoratului de Politie al Județului Neamț, în anul 2016 s-au înregistrat 856 infracțiuni intrafamiliale dintre care 299 în mediul urban și 557 în mediul rural; în anul 2017 s-au înregistrat 981 infracțiuni intrafamiliale dintre care 296 în mediul urban și 685 în mediul rural; pana în luna iunie a anului 2018 se înregistraseră 548 infracțiuni intrafamiliale dintre care 168 în mediul urban și 380 în mediul rural.

În luna decembrie 2018 a fost realizata o cercetare cu scopul identificării nevoilor victimelor violentei domestice, dar și a furnizorilor în ceea ce privește o mai buna gestionare a cazurilor de violenta domestica. În acest sens, solicitantul, Direcția de Asistență Sociala Tg Neamț a realizat o cercetare cantitativa cu metoda ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost administrat de către un operator și au fost 50 de respondenți, dintre care 34 de victime ale violentei domestice și 16 furnizori de servicii destinate acestora. Cercetarea a avut în vedere următoarele aspecte: analizarea situației de facto de la nivelul județului Neamț prin întrebări care au avut ca scop identificarea

principalelor probleme pe care furnizorii le întâmpina în prestarea serviciilor de întrajutorare a victimelor violenței domestice, identificarea frecvenței și gravității cu care se întâmplă acest fenomen, tipul de servicii pe care le-ar conșidera necesare. Rezultatele generate în urma interpretării datelor cantitative evidențiază următoarele aspecte:

· Cele mai frecvente victime ale violentei domestice sunt femeile, fapt ce reiese dincolo de studiile existente și din prezenta cercetare: 53% dintre furnizorii de servicii întâlnesc victime ale violentei domestice femei și 31% femei și copii, iar dintre respondentele la chestionarul adresat victimelor 94% sunt de sex feminin;

· Deși 50% dintre furnizorii de servicii destinate victimelor întâmpină cazuri de violenta domestica o data sau de doua ori pe luna, în proporție de 75% aceștia nu au participat la niciun fel de formare care să îi pregăteas pentru lucrul cu victimele;

· Per ansamblu, și furnizorii și victimele au adoptat o poziție de neutralitate la întrebarea referitoare la gradul în care serviciile furnizate, respectiv primite au contribuit la depășirea condiției de vulnerabilitate (56% dintre furnizori și 39% dintre victime);

· Dintre motivele pentru care victimele au nemulțumiri față de serviciile primite 57% menționează lipsă de eficienta, 24% lipsa de interes în acordarea de sprijin, 14% condițiile proaste ale instituției, 5% lipsa de profesionalism;

· La întrebarea referitoare la schimbările care ar putea fi aduse pentru o mai buna gestiune a cazurilor de violenta domestica, furnizorii au răspuns (conform primelor trei cele mai mari procente): servicii integrate pentru victime și agresori (21%); acțiuni de prevenire și combatere a violentei domestice (16%); cursuri de formare cu personalul responsabil (14%);

· La momentul completării chestionarului, persoanele chestionate susțin ca: li s-au limitat discuțiile/vizitele cu familia (6%); li s-a interzis sa se vadă cu prietenii (6%); au fost forțate să întrețineți relații sexuale cu partenerii lor (6%); le-au fost controlate veniturile și au fost nevoite sa ceara bani pentru diverse nevoi (7%); au fost pălmuite ele sau copiii lor (7%); au fost împinse/bruscate/trase de par ele și/sau copiii lor (8%); au fost nevoite sa ceara permisiunea pentru a merge undeva (8%); au fost suspectate de infidelitate (8%); au fost amenințate ele și/sau copiii lor (8%); au avut programul controlat (8%); au fost sub-apreciate sau umilite în fata altor oameni ele și/sau copiii lor (8%); au fost lovite cu pumnul/piciorul sau altceva care ar fi putut sa provoace dureri ele și/sau copiii lor (8%); au fost speriate sau intimidate intenționat ele și/sau copiii lor (9%).

· Dintre respondente, 38% se confrunta cu violenta domestica mai puțin de o data pe luna, 31% o data sau de doua ori pe săptămâna și 17% o data sau de doua ori pe luna;

· 32% dintre persoanele respondente au avut cel mai frecvent zgârieturi, lovituri, dureri, în timp ce 30% susțin că au avut traume psihice și 23% vânătăi, răni la ochi;

· 59% dintre respondente au încercat să pună capăt acestei situații și au apelat la poliție (28%), servicii de asistență socială (24%), biserică (22%), asistență medicală (15%), asistență psihologică (6%) și asistență juridică (5%);

· Din interpretarea răspunsurilor la chestionar din partea victimelor violentei domestice se clasează pe primele locuri la tipuri de servicii care ar fi necesare pentru o mai buna gestionare a cazurilor de acest tip: creșterea capacității de gestionare a situațiilor de violenta domestica în cazul celor care furnizează astfel de servicii (21%); psihoterapie individuala (16%); mediere familiala (14%); activități de informare și consiliere (13%) și asistență juridica (13%).

Valoarea adăugată a proiectului este extrem de mare – înființarea serviciilor integrate și a centrului de zi pentru victimele violentei domestice de care vor beneficia 252 de persoane vulnerabile (victime ale violentei domestice) dintre care 140 vor depăși condiția de vulnerabilitate la finalul proiectului și 28 de persoane din sistemul de acordare de servicii sociale care vor beneficia de formare specializata în lucrul cu victimele violentei domestice.

Proiectul vine în întâmpinarea nevoilor identificate prin analiza de nevoi realizata de DAS Tg Neamț prin dezvoltarea și furnizarea de servicii integrate (consiliere psihosocială, consiliere juridica, orientare vocațională și activități de dezvoltare personala de grup). În cadrul proiectul 252 de persoane vor beneficia de suportul unei echipe interdisciplinare de specialiști, alcătuite din consilier juridic, asistent social, psiholog, facilitator comunitar. Ca urmare a sprijinului primit, cel puțin 140 de persoane vor depăși situația de vulnerabilitate.

Profilul beneficiarului

Grupul țintă al proiectului va fi alcătuit din 252 victime ale violentei domestice dintre care: 15% copii minori (38 de persoane), 20% copii cu dizabilități psihice (51 de persoane), 30% romi (76 de persoane). În ceea ce privește mediul de proveniență al persoanelor din GT, dintre acestea 85% vor fi din mediul rural (215 persoane) și 15% din mediul urban (37 de persoane). De asemenea, 28 de membri ai personalului autorităților/agențiilor publice/private care furnizează servicii sociale vor beneficia prin proiect de formare specializata in lucrul

cu victimele violentei domestice. Dintre cele 252 de victime ale violentei domestice, implicate în GT, la finalul celor 28 de luni de implementare a proiectului, 140 persoane vor depăși situația de vulnerabilitate ca urmare a sprijinului primit. 

Persoanele din GT vor fi selectate din orășele Târgu Neamț și Piatra Neamț și zonele limitrofe, inclusiv localitățile rurale din proximitatea acestor orașe, ținându-se cont de informațiile despre datele socio-economice, gravitatea situației în care se afla victimele violentei domestice, gradul de vulnerabilitate și dependenta la momentul realizării selecției. 

Principalele nevoi ale grupului țintă sunt clar identificate, fundamentate din analiza de nevoi efectuata: servicii integrate pentru victime și agresori (21%); acțiuni de prevenire și combatere a violentei domestice (16%); cursuri de formare cu personalul responsabil (14%); creșterea capacității de gestionare a situațiilor de violenta domestica în cazul celor care furnizează astfel de servicii (21%); psihoterapie individuala, consiliere psihologica, dezvoltare personala (16%); mediere familiala (14%); activități de informare și consiliere (13%) și asistență juridica (13%). 

-documente necesare pentru acordarea de servicii
Candidații admiși vor fi înregistrați în grupul țintă al proiectului, pe baza unui dosar care va cuprinde:

Cererea de înscriere, semnat ;

  1. Formularul de înregistrare individuală a participanților – Anexa 8, semnată
  2. Declarație pe proprie răspundere privind apartenenta la GT, semnata;
  3. Declarație-acord privind prelucrarea datelor personale, semnata;
  4. Declarație pe proprie răspundere de evitare a dublei finanțări, semnată;
  5. Copie acte de identitate: – carte de identitate, certificate de naștere copii, certificat de căsătorie
  6. Fișă de sesizare a cazului de violență
  7. Ancheta socială
  8. CONTRACT pentru acordarea de servicii sociale

Structura de personal acordare servicii

Echipa este compusa din:

1. manager proiect; Experți suport;

1 Expert recrutare și menținere grup țintă;

1 Consilier juridic grup țintă;

5 Asistenți Sociali;

1 Facilitator comunitar;

Coordonator local partener.

Asistenții sociali vin în întâmpinarea nevoilor de îngrijire, reabilitare și reintegrare sociala a acestui grup de persoane vulnerabile. 

Cu ajutorul Consilierului juridic victimele violentei domestice vor beneficia de sprijin în ceea ce privește demersurile legale pe care le poate demara în vederea asigurării protecției sale și a copiilor, obținerea drepturilor legale ce i se cuvin, procedura de deschidere a unei acțiuni în instanta, întocmirea instrumentarului probatoriu necesar în instanta de judecata.

Expert recrutare și menținere grup țintă va fi responsabil de selecția și menținerea grupului țintă de asigurarea respectării principiilor de nediscriminare și egalitate de șanse la nivelul proiectului. 

Facilitatorul comunitar va menține legătura și va asigura partenerii necesari astfel încât planurile de intervenție și de dezvoltare personala sa fie îndeplinite într-o proporție cat mai mare pe perioada de desfășurare a proiectului și va fi direct responsabil activitățile de integrare a membrilor

grupului țintă la nivelul comunității prin participarea acestora la activități educative, recreative și sociale, de asigurarea suportului necesar din partea comunității în vederea susținerii victimelor violentei domestice să iasă din situația de vulnerabilitate și nu în ultimul rând de derularea campaniilor de informare și educare.

Coordonatorul local partener va coordona, gestiona și supraveghea activitatea partenerului și se va implica activ în selecția GT și stabilirea cadrului metodologic de desfășurare a activităților.